Zorba, balet grecesc pe scena clujeană

Opera Națională Română din Cluj și-a îmbogățit repertoriul cu titluri noi și inedite în ultimele stagiuni, iar dintre acestea voi enumera doar câteva, Requiemul Parastas de Marțian Negrea, I Puritani de Vincenzo Bellini, Requiemul de Mikis Theodorakis, iar luna mai s-a încheiat cu un balet, din opera aceluiași compozitor. Mult așteptata premieră națională a baletului Zorba a avut loc pe 26 mai cu succes răsunător, fiind urmată de o a doua reprezentație pe 28 mai. Bine cunoscutele teme din coloana sonoră a filmului cu același nume integrate în baletul lui Mikis Theodorakis au ridicat sala în picioare și au stârnit urale, spectacolul având, astfel, parte de trei bisuri la finalul ambelor reprezentații. Emoția muzicii, amplificată de coregrafia realizat de maestrul Lorca Massine a ajuns până în ultimul rând al sălii.

Compozitorul Mikis Theodorakis, născut în 1925, este o personalitate marcantă atât pentru evoluția politico-istorică a țării sale natale, cât și în afirmarea culturală a acesteia, compozițiile sale integrând, la nivelul numeroaselor genuri muzicale abordate, deopotrivă specificul unor dansuri și tradiții grecești, stilurile rural și urban grecesc, versurile unor poeți de seamă ai Greciei, unele mesaje de esență politică sau religioasă. Întreaga sa creație este expresia talentului său excepțional îmbinat cu sentimentul patriotic puternic ce i-a călăuzit compoziția. Deși genurile mai accesibile marii mase a ascultătorilor, precum liedurile, muzica de scenă și de film, au devenit extrem de populare în Grecia și peste hotare, compozitorul nu s-a limitat doar la acestea, abordând cu aceeași îndemânare genuri mai complexe, precum oratoriul, simfonia, cantata și opera. Pe lângă recunoașterea pe care muzica filmului Zorba the Greek, apărut în 1964, în regia lui Michael Cacoyannis i-a adus-o compozitorului, aceasta s-a transformat într-un simbol al Greciei și al spiritului grecesc, celebrul Dans al lui Zorba fiind preluat ulterior și interpretat în diverse ipostaze peste tot în lume.

Baletul, compus în anul 1988, își are originea în romanul lui Nikos Kazantzakis și redă povestea celor cinci personaje principale, Zorba, John, Marina, Madam Hortance și Manolio. Muzica fuzionează diferite stiluri, de la cel folcloric și până la cel neo-clasic, modern sau de orientare jazz, iar din punct de vedere ritmic, predomină inegalitatea formulelor populare greceșți. Aceasta este dedicată unei orchestre clasice, unui cor și unei voci soliste de mezzosoprană. Întregul ansamblu, atât cel muzical, cât și cel coregrafic, exprimă ideea de libertatea, nonconformismul, pasiunea și entuziasmul, caracterizante pentru personajul principal, Zorba, reprezentant al tradiției și civilizației mediteraneene. Acțiunea are loc pe una dintre insulele grecești și se desfășoară pe parcursul a 2 tablouri și 23 de scene. Premiera baletului Zorba the Greek a avut loc la Arena di Verona la data de 6 august 1988, fiind urmată doi ani mai târziu de o a doua premieră pe scena Teatrului Mare din Varșovia, într-o versiune cu intervenții corale. De la acel moment, a fost interpretat de peste 5000 de ori pe scena teatrelor din peste 30 de țări.

Coregraful Lorca Massine a reușit să valorizeze expresivitatea muzicii, realizând o coregrafie dinamică, complexă, cu elemente de balet clasic, dans contemporan și dans popular, care a transmis și redat fidel acțiunea din spatele lucrării. Fiecare personaj principal este foarte bine conturat prin mișcare și expresie, dar un rol foarte important și de efect îl are întregul ansamblu. Născut la New York, a început să studieze alături de tatăl său, renumitul maestru rus de balet Léonide Massine, continuându-și ulterior dezvoltarea sub îndrumarea unor mari personalități, precum George Balancine, Maurice Béjart, Jerome Robbins, Yves Brieux, Victor Gzovsky, Asaf Messerer, Anatole Viltzak. A activat cu succes atât în calitate de interpret, cât și în calitate de coregraf în repertoriile de balet ale Metropolitan Opera, Convent Garden, Teatro alla Scala, Teatro dell’Opera di Roma, Teatro la Fenice, Teatro Sal Carlo, Teatro San Felice, Opéra National de Paris, Staatsoper Hambrug, Teatrul Mare din Varșovia, Opera Națională din Sofia, Arena di Verona. A dansat în rolul principal al baletului Zorba cu propria sa coregrafie la Arena di Verona. Anna Krzyskow a îndeplinit importantul rol de asistent coregraf al maestrului Lorca, alături de care lucrează încă din anul 1992. „Pentru mine, munca la această producție reprezintă o interesantă călătorie artistică către cele mai puternice și profunde emoții umane”, afirmă aceasta despre spectacolul Zorba.

Scenografia, realizată de Valentin Codoiu, a fost una simplă, inspirată din cadrul teatrului, amfiteatrului, creând un cadru și o atmosferă de arenă prin treptele de piatră care au înconjurat scena. Costumele au fost, de asemenea, simple, lăsând loc muzicii și coregrafiei să ajungă la sufletul audienței. Corul, pregătit de maestrul Corneliu Felecan, și-a îmbunătățit performanța pe parcursul celor două reprezentații. Acesta a fost pe scenă în permanență, având câteva momente de mare frumusețe muzicală și emoție. Partitura pentru mezzosoprană a fost interpretată la prima reprezentație de către solista Iulia Merca, iar la cea de a doua, de către Liza Kadelnik. Ansamblul muzical a fost dirijat de către Adrian Morar.

Pe finalul stagiunii 2016-2017, mulțumesc Operei Naționale Române din Cluj pentru prilejul unic atât pentru interpreți, cât și pentru public de a intra în contact cu o creație artistică atât de expresivă și valoroasă! După cum însuși coregraful Lorca Massine afirmă, chiar și acum, la 30 de ani de la nașterea baletului Zorba și după mii de reprezentări pe patru continente, audiența încă reacționează cu sensibilitate la contactul cu acest „imn al vieții”, bucurându-se de rolul catartic al artei dramatice. Soliștii balerini Andreea Jura, Dan Haja, Mircea Munteanu, Liana Taloș și Augustin Gribincea au transmis prin implicarea sufletească evidentă în partitura coregrafică sentimente puternice, iar pentru acest lucru și pentru starea în care au condus publicul nu putem decât să le mulțumim și să-i felicităm!

3

You might also like

No Comments

Leave a Reply