Enescu 2019. Despre „Arminio”. De vorbă cu Ruxandra Donose.

Această ediție Festivalului George Enescu mi-a adus și oportunitatea de a însoți și ghida artiștii străini, pe parcursul șederii acestora în București, ocazia excepțională de a schimba gânduri și păreri despre Festival și lucrările interpretate, dar și de a participa la repetiții – o adevărată binecuvântare pentru orice tânăr muzician, o sursă de inspirație de o complexitate cum rar întâlnești! Prima experiență de gen are loc chiar în acest moment în care aștept emoționată să-i întâlnesc pe soliștii care, alături de orchestra Armonia Atenea sub conducerea muzicală a dirijorului George Petrou, vor aduce în fața publicului enescian opera Arminio de Georg Friedrich Händel, pe 14 septembrie, în cadrul seriei Concertele de la Miezul Nopții (ora 22:30). Aceștia sunt contratenorul Max Emanuel Cenčić (Arminio), soprana Sandrine Piau (Tusnelda), soprana Aleksandra Kubas-Kruk (Sigismondo), tenorul Sebastian Monti (Varo), bas-baritonul Pavel Kudinov (Segeste), contratenorul David Dq Lee (Tullio) și, spre imensa mea încântare, mezzosoprana Ruxandra Donose (Ramise).

În cele ce urmează, vă invit să luați parte la o scurtă conversație pe care am avut-o alături de mezzosoprana Ruxandra Donose despre ceea ce veți putea urmări în această seară pe scena Ateneului Român, dar și despre parcursul dintre aceasta și Festivalul George Enescu. Enjoy!

Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a răspunde afirmat, cu aceeași seninătate, profesionalism și eleganță ce vă caracterizează, celei de a doua invitații pe care am onoarea să v-o adresez, de această dată spre a păși în Lumea în armonie, a ediției 2019 a Festivalului Internațional „George Enescu”! Repetiție generală a Oedip-ului enescian ce urma să deschidă ediția 2017 a Festivalului a prilejuit prima noastră întâlnire, urmată la foarte scurt timp de prezența dvs. la Cluj, în distribuția operei Das Rheingold de Richard Wagner, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea. Vorbeați la acel moment despre faptul că venise momentul să abordați un repertorui mai dramatic și urma să interpretați ciclul Wesendonck Lieder de Wagner într-un concert la București, dar, în ceea ce vă privește, ne-am obișnuit cu o maleabilitate repertorial rară, aș îndrăzni să spun chiar unică, dat fiind și faptul că, pentru această ediție a Festivalului, ați revenit la Baroc prin intermediul rolului Ramise din opera Arminio de George Friedrich Händel. Când a avut loc prima dumneavoastră interacțiune cu Festivalul George Enescu, cum s-a dezvoltat această „legătură” pe parcursul anilor și ce ne pregătiți pentru ediția 2019?

Debutul meu la Festival Enescu a avut loc in anul 2015, cântând Das Lied von der Erde de Mahler. Scena Ateneului Roman a găzduit Orchestra Filarmonicii din Monte Carlo, dirijată de maestrul Cristian Mandeal, iar rolul tenorului era interpretat de Vincent Wolfsteiner. Eu cântasem Das Lied von der Erde (Cântecul pământului) cu mulți ani în urmă la Wiener Staatsoper, sub bagheta maestrului Mandeal, și a fost o regăsire foarte placută.

În anul 2017 m-am reîntors la Festivalul Enescu, chiar in deschidere, la Sala Palatului, participând la prezentarea sub formă de concert a operei Oedipe de George Enescu, alături de London Philharmonic Orchestra sub bagheta noului director artistic al Festivalului, Vladimir Jurowski, și împreună cu un grup stelar de cântăreți internaționali. În rolul principal, baritonul francez Paul Gay, în rolul lui Tiresias basul englez Sir Willard White, ambii lăsând o impresie memorabilă publicului din România. La scurt timp după aceea, am repetat concertul în aceeași formulă și la Londra, unde succesul a fost răsunător, s-a vorbit despre unul din cele mai importante evenimente ale stagiunii. După cum spuneai, anul acesta voi interpreta rolul Ramise din opera Arminio de George Friedrich Händel.

Atunci când cânt Händel, mi se pare că asta este tot ce vreau să cânt vreodată. Muzica barocă are pagini fantastice! Atât Barocul, cât și Mozart și Belcanto sunt centrul gravitațional al vocii și al tehnicii. Atâta timp cât poți să le cânți și te poți întoarce oricând la ele, înseamnă că vocal e totul în ordine.

Ruxandra donose

Abundența de operă barocă din ediția 2019 a Festivalului Enescu reflectă, cred, popularitatea enormă a muzicii baroce pe scena muzicală a lumii. Eu colaborez de câțiva ani cu Max Emanuel Cencic (contratenor) și cu Jorgos Petrou, dirijorul orchestrei Armonia Atenea. Am înregsitrat mai multe opere baroce, pe care apoi le-am prezentat în concerte sau spectacole cu producții fastuoase, pe scenele europene de concert, operă și festivaluri și am fost martora nenumărator săli arhipline cu un public fidel și entuziast. Am colaborat și cu alte orchestre baroce cu care am înregistrat, ca de exemplu I Barrochisti, Pomo D’Oro, Freiburger Barockorchester sau La Cetra. Muzica barocă are întotdeauna o audiență înflăcărată.

Cât despre unde și când o veți putea asculta pe mezzosoprana Ruxandra Donosa în stagiunea ce stă să înceapă…

Voi avea o stagiune foarte plină și variată, care va acoperi din nou repertoriu de la Baroc și până la operă contemporană, trecând prin marii romantici ca Berlioz, Verdi, Ponchielli, și, bineînțeles, noul meu „prieten“ , Richard Wagner. Pe langă roluri deja cântate, cum ar fi Ramise în Arminio, Alcina în Orlando Furioso, Marguerite în La Damnation de Faust sau Sieglinde în Die Walküre, Principessa Eboli în Don Carlos sau Elektra în opera Orest de Manfred Trojahn, voi adăuga în continuare niște roluri noi importante, cum ar fi Laura în La Gioconda, Judit în Castelul Prințului Barbă-Albastră de Bartók și Brangene în Tristan și Isolda de Wagner. Aceste roluri îmi vor prilejui reîntoarcerea pe scene dragi, precum Royal Opera Covent Garden, Staatsoper Wien, Grange Park Opera și reîntoarcerea pe scenele de concert din Bamberg, Moscova, Shanghai și Beijing. În România se pare că voi ajunge într-un oras în care nu am mai cântat din vremea studenției, și anume Arad, pentru un concert de arii și duete din opere. Exista și alte proiecte interesante în România, însă nu vreau să le menționez până nu prind o formă concretă.

Așadar, miezul nopții ne va prinde alături de muzica uneia dintre operele preferate ale lui Händel, alături de spectaculosul fir narativ în centrul căruia se află Armonio, opera omonimă personajului principal având premiera pe 12 ianuarie 1737 la Covent Garden, după imensul succes pe care compozitorul l-a avut cu opera Rinaldo pe scena londoneză. Acțiunea se bazează pe evenimentele din timpul invaziei române pe teritoriile Germaniei de astăzi, din anul 9 după Hristos.

Fondată în 1991, orchestra Armonia Atenea abordează un repertoriu foarte amplu, care include de la concerte din barocul timpuriu, până la lucrări de secol XXI, precum și producții de operă și balet. Orchestra este invitată regulat la cele mai prestigioase festivaluri din lume, precum Musikverein, Théâtre des Champs-Elysées, Opera Royal de Versailles, Concertgebouw, Pleyel, Festivalul de la Innsbruck, Festivalul Versailles și prestigiosul Festival George Enescu de la București. Armonia Atenea are o discografie foarte bogată, cu înregistrări la DECCA, SONY CLASSICAL, EMI Classics, MDG, ECM Records, foarte apreciată de presa internațională de specialitate – Diapason, BBC, Opéra-Découverte etc. Cea mai recentă înregistrare, la DECCA, este opera Alessandro, de Handel, cu o distribuție răsunătoare: Max-Emanuel Cencic, Karina Gauvin, Julia Lezhneva și Xavier Sabata – care a fost aclamată de critică (Diapason d ‘Or, Choc Classica, Choc al anului 2012, înregistrarea anului – BBC, „Cea mai bună înregistrare a Anului” și marele premiu la Premiile Internaționale de Opera 2013).

2

You might also like