Despre recunoștință

După 2 ani de rătăciri, căutări și regăsiri vocale și repertoriale, acum o săptămână, pe 19 mai 2019 am avut onoarea de a păși pe scena Sălii Studio a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” sub semnul recunoștinței, în cadrul unui eveniment de o însemnătate mult mai profundă decât cea a unui simplu recital studențesc de clasă. „Mulțumesc profesorului meu” a fost mai mult decât un cap de afiș și va rămâne mult, mult timp în memoria celor care au fost prezenți, de o parte sau cealaltă a scenei. ”Mulțumesc profesorului meu” este o declarație sinceră și cu atât de multă substanță pe care am afirmat-o cu toții într-un suflet duminică, fără a ține cont de locul în care ne aflăm din punct de vedere al carierei, de experiența avută sau de generația căreia îi aparținem, și o inițiativă care sper să devină tradiție, fiindcă mereu vor exista în parcursul nostru artistic oameni speciali care, ghidându-ne pașii, ne rămân în suflet și în fața cărora ne înclinăm cu deosebită considerație.

Într-un interviu, prof. univ. dr. Marius Vlad Budoiu afirma, întrebat fiind despre geneza acestui eveniment, faptul că „la fel cum îmi place să receptez recunoștința actualilor și foștilor mei studenți, la fel de importantă este recunoștința pentru profesorii mei, pentru ceea ce au făcut ei pentru mine și pentru ceea ce mi-au dăruit. La un moment dat am găsit un citat foarte frumos din înțelepciunea chineză care spunea așa: „Cel care își onorează profesorul, se onorează pe sine”, ceea ce m-a determinat să acționez”. Astfel, dorința maestrului nostru de a-i omagia pe cei care au pus bazele a ceea ce este astăzi foarte bine cunoscuta sa carieră, profesorii Edith Simon, Gheorghe Roșu, Fuchs Francics și Ronai Ștefan, s-a concretizat, dându-ne nouă, discipolilor săi, mai mult decât șansa de a cânta, dar și o importantă lecție de viață, pe care eu, personal, am luat-o foarte în serios.

Impresionant. Acesta este cuvântul pe care îl găsesc în a descrie momentele omagiale presărate cu tact în program, printre numerele muzicale. Primul dintre acestea a fost realizat chiar de cel care a luat inițiativa acestui eveniment, tenorul Marius Budoiu, amintind despre prima sa profesoară de cânt, Edith Simon. Simțul umorului n-a lipsit nici el, bineînțeles, urmărind să fie introdus în depănarea emoționantelor amintiri. Întru omagierea basului Gheorghe Roșu, pe scenă a fost invitată soprana Carmen Gurban, una dintre primele studente ale acestuia, dar și fiica dânsului, mezzosoprana Andrada Roșu-Vaida, o prezență care m-a emoționat într-un mod aparte, pe care o salut și îmbrățișez cu mare drag și respect și pe această cale. Despre Francisc Fuchs și amprenta pe care acesta a lăsat-o asupra celor care au avut onoarea de a-i fi studenți a amintit basul Petru Burcă. Ștefan Ronai a fost ultimul dintre cei omagiați în cadrul evenimentului, odată cu amintirile împărtășite publicului de către Marius Budoiu.

Protagoniștii acestui eveniment au fost studenții clasei de canto a prof. univ. dr. Marius Vlad Budoiu: Samia Maria Saleh, Diana Gheorghe, Aurelian Filip, Eusebiu Huțan, Mihai Iancu, Denis Ursan, David Pogana, Mark Kincses, Köpeczi Sándor și, onorată să mă enumăr alătur de ei, subsemnata. Invitați au fost și soprana Andreea Novac (Opera Naționale din București). Am fost acompaniați de conf. univ. dr. Iulia Suciu și lect. univ. dr. Horea Haplea, cărora le mulțumesc, păstrând aceeași notă, în numele întregului colectiv pentru toată răbdarea pe care ne-o oferă zi de zi la cursuri!

Mulțumesc profesorului meu! Să fii profesor nu este o alegere, ci este o chemare. Ne cheamă Dumnezeu să dăruim din ceea ce am primit la rândul nostru. E o favoare pe care ne-o face, căci nu rămâne în urma noastră decât ceea ce am sădit în alții, pentru ca lumea să rămână un pic mai bună. Acestea sunt cuvintele care, în numele unei generații, Marius Vlad Budoiu le-a adresat maeștrilor săi, iar eu, în numele generației mele, îi mulțumesc pentru fiecare sfat, pentru toată răbdarea, încrederea, pentru încurajări și înțelegerea pe care ne-o oferă și sper să-l facem să fie la fel de mândru de noi precum sunt cei care au ghidat pașii generației din care dânsul face parte! Chapeau bas!

6

You might also like