Un Ballo in Maschera, o nouă premieră clujeană

O nouă premieră și-a făcut loc în cadrul stagiunii 2015-2016 a Operei Naționale Române din Cluj Napoca duminică, 13 decembrie. Spectacol Un ballo in maschera de Giuseppe Verdi a revenit pe scena clujeană cu o producție a companiei Opera 2001 și o distribuție în întregime locală, umplând sala mare a operei în întregime cu public iubitor al genului. Invitatul special al serii a fost dirijorul austriac de origine chineză Jin Wang. Acesta a studiat dirijat orchestră la Conservatorul din Beijing, apoi la Academia de Muzică din Viena, având prilejul de a se perfecționa de-a lungul evoluției sale cu personalități precum Zubin Mehta, Leonard Bernstein sau Leopold Hager. În prezent, acesta este dirijor principal al Filarmonicii din Vaasa (Finlanda), al Eurasia Sinfonietta, dirijor invitat al Orchestrei Naționale Române Radio și colaborator permanent al Filarmonicii George Enescu din București.

Un ballo in maschera, operă în trei acte pe un libret de poetul italian Antonio Somma, inspirat de piesa Gustav al III-lea de Eugene Scribe, are un subiect istoric, care redă moartea regelui Suediei, asasinat în anul 1792 în sala unui bal. Piesa dramaturgului francez fusese deja preluată de unul dintre conaționalii săi, compozitorul Esprit Auber, pentru compunerea operei Gustave III, ou Le bal masque (1833), dar și de către compozitorul italian Saverio Mercadante pentru Il Regente (1843), fără însă ca succesul vreuneia dintre acestea să se fi menținut în timp. În schimb, opera lui Verdi, elaborată pe parcursul ultimelor luni ale anului 1857, avea să fie inclusă imediat în repertoriul teatrelor muzicale de pretutindeni. Premiera acesteia, programată inițial la Teatrul San Carlo din Napoli, a fost însă împiedicată de probleme de cenzură, dat fiind atentatul din 14 ianuarie 1858 asupra lui Napoleon III, Împăratul Franței și refuzul compozitorul de a face modificările solicitate cu scopul de a înlătura orice posibilă analogie dintre eveniment și subiectul operei, desfășurat în jurul unui complot și care culminează cu asasinarea unui rege. Respingerea adaptărilor impuse, care ar fi dus în mod inevitabil la denaturarea caracterelor, a situațiilor și, de altfel, a întregii atmosfere galante de curte, a avut ca rezultat interzicerea reprezentării operei și iscarea unui conflict între Verdi și conducerea Teatrului San Carlo, degenerat în cele din urmă în proces. Fermitatea compozitorului italian în fața amenințărilor și cererilor de despăgubire a stârnit admirația patrioților italieni, care îi aclamau prezența prin celebra exclamație Viva Verdi! La inițiativa impresarului operei Apollo din Roma, Un ballo in maschera a fost reprezentată un an mai târziu, fără a putea evita nici de această dată unele modificări impuse libretului de către autorități. Cu toate acestea, cerințele din partea cenzurii nu au afectat în mod substanțial desfășurarea subiectului și a creației muzical-dramatice în sine: locul acțiunii avea să fie mutat de pe teritoriul european, cu un secol în urmă. Verdi a optat pentru contextul dominației engleze din America de Nord, regele Gustav al III-lea a devenit guvernator englez al Bostonului – Contele Riccardo de Warwick, ucigașul regelui, contele Anckarstoem a devenit secretarul acestuia, Renato, iar cei doi complotiști, Contele Samuel Ribbing și Contele Tom Hron, au devenit opozanții Sam și Tom, iar titlul operei avea să fie schimbat în Un vendetta in domino. În cele din urmă, pentru premiera absolută de la Roma, s-a păstrat titlul inițial, iar acțiunea a fost „strămutată” la Boston, în perioada colonială. Prima reprezentație a celei de-a douăzeci și una creație operistică a lui Giusepp Verdi, Un ballo în maschera, la data de 17 februarie 1859 s-a bucurat de un succes răsunător, cucerind publicul larg și fiind inclusă ulterior în repertoriul a numeroase teatre lirice de pe mapamond.

Atunci când în distribuție se află tenorul Marius Vlad Budoiu, nu pot lipsi de la acel spectacol, în special atunci când este vorba despre o premieră. Este prima dată când am ocazia să-l ascult interpretând acest superb și dificil rol și am fost, din nou, impresionată de tehnica vocala complexă și desăvârșită și de timbrul său absolut superb, dar și de felul în care reușește să își pună amprenta pe fiecare personaj. Momentul pe care l-am așteptat cu nerăbdare a fost aria Di tu sei fedele, una dintre ariile mele preferate pentru tenor, iar așteptarea mi-a fost răsplătită cu o interpretare superbă. În rolul Ameliei, soprana Carmen Gurban a interpretat cu sensibilitate și dramatism partitura verdiană de o deosebită dificultate, fiind însă, pe alocuri, puțin prea statică în mișcarea scenică. Din păcate, baritonul Florin Estefan nu a reușit să cânte decât primele două acte ale operei, din cauza unei laringite, fiind înlocuit în cel de-al treilea act, în mod neașteptat, de Mártin Fülop, care s-a descurcat remarcabil. Am avut din nou fericita ocazie de a o asculta pe mezzo-soprana Andrada Roșu, o voce excepțională prin imensitatea și amplitudinea sa, care mă uimește de fiecare dată mai mult și mai mult. În rolul lui Oscar, tânăra și talentata soprană Oana Trâmbițaș a adus o pată de culoare dramei operei, transmițând un torent de energie pozitivă publicului, în special în timpul celor două arii, Volta la terrea și Saper vorreste. Distribuția spectacolului a fost completată de către Beniamin Pop și Simonfi Sandor în rolurile Samuel și Tom.

Decorurile premierei clujene au fost folosite de compania spaniolă Opera 2001 în cadrul stagiunii 2014-2015, fiind o montare clasică, respectând epoca și locul de desfășurare, cu elemente simbolice, în primul act apărând un craniu imens în scena rugăciunilor satanice ale Ulricăi, iar în cel treilea act, o mască imensa în scena balului mascat. Costumele au fost create de opera clujeană pentru a se potrivi decorului, acestea fiind clasice, fără elemente spectaculoase, dar bine încadrate în tablou. Regia artistică a fost adaptată de către Radu Lucaciu: „Prezenta adaptare urmărește conturarea personajelor, punând în evidență autenticitatea relațiilor existente între ele, precum și dinamismul acțiunii, toate acestea vizând crearea și menținerea sentimentului veridicității.”

Din păcate, fotografiile din acest spectacol lipsesc, dar reprezentațiile sale vor putea fi vizionate și audiate pe scena Opera Națională Română din Cluj în cadrul astei stagiuni. Ne vedem la operă!

Kisses, Bianca

1

You might also like